Lumi paralele

  Este un fapt ideea că împărțim același spațiu și timp cu tot ce e viu la fel de bine cum e un fapt că împărțim întregul acesta într-un mod distinct, atât de distinct încât doi oameni pot vedea un cal teribil de obosit, alb sau cenușiu..

  Diminețile noastre tipice încep cu câteva gânduri despre cum va arăta ziua aceasta și multe altele ce vor urma, despre cum au arătat zilele noastre de până acum.. sau despre ce s-a strecurat în visul de dinainte de a deschide ochii. Diminețile mai puțin tipice încep cu idei despre cum ar fi fost să ne trăim altfel viața, în aceeași dimensiune dacă s-ar putea, doar că fiind altfel sau altcineva. Poate..așa, un pic mai bogați, un pic mai frumoși și ceva mai înțelepți. Dorințe peste dorințe și viziuni cât se poate de îndepărtate de universurile celor mai puțin bogați, mai puțin învățați, mai puțin ocupați de funcții tehnice, administrative s.a.m.d, decât noi în versiunea actuală. Nimeni nu visează la asta, nu aspiră și ori de câte ori o vede, i se pare un lucru tragic și trist. Ei bine, despre lumile acestea paralele, lăsate-n urmă de civilizație, dar ținute-n autentic de culori și râsete din fix centrul inimii, numai lucruri bune. 

Sunt dovada unei inegalități nedrepte și a unei implicări infime a purtătorilor de civilizație exclusive în branduri și lux, non-sense.

  Poate că sunt bucăți de rai, rămase neatinse de avântul unei societăți nebune care îmbrațișează zilnic iluzii în detrimentul realității palpabile și a unor emoții neșlefuite.

  

Photo @copyrights E.N. Maxim